Alchimistul - Paulo Coelho

„Alchimistul” este considerat cel mai bun roman al lui Paulo Coelho, un roman al formarii si al calatoriei spre indeplinirea visurilor.

Este o opera simbolica, fara a avea caracterul pronuntat autobiografic din „Jurnalul unui mag”, ce i-a stat la baza. In „Alchimismul”, atmosfera mistica a Evului Mediu se contopeste cu glasul desertului, pentru a calauzi pasii eroului principal, Santiago spre descoperirea sinelui si a Divinitatii.

Aventura in care porneste Santiago in cautarea unei legendare comori ii prilejuieste intalnirea cu o serie de personaje ce il vor ajuta sa descopere ca adevarata comoara consta tocmai in intelepciunea dobandita.

„Alchimistul”indeamna, prin multitudinea de simboluri, la asumarea destinului si la urmarea viselor, ca mijloc de descoperire a sensului vietii si, prin aceasta, de comuniune cu Divinul.

Potter Mania

Volumele Harry Potter formează o serie foarte populară în întreaga lume; ele aparțin genului fantastic și au fost scrise de către autoarea britanică J. K. Rowling. Cărțile tratează o lume a vrăjitorilor, protagonist fiind un tânăr vrăjitor numit Harry Potter, alături de prietenii lui Ron Weasley și Hermione Granger. Povestea se desfășoară în cea mai mare parte la Hogwarts, Școala de Magie și Vrăjitorie, o școală pentru tinerii vrăjitori și magicieni. Punctul central al poveștii îl reprezintă conflictul dintre Harry și întunecatul vrăjitor Cap-de-Mort, care i-a ucis pe părinții lui Harry în misiunea sa de a cuceri lumea vrăjitoriei.

De la lansarea primului volum, Harry Potter și piatra filozofală, în 1997, cărțile au câștigat o imensă popularitate și un succes comercial în întreaga lume. Toate cele șapte volume s-au vândut în peste 400 milioane de exemplare și fiind traduse în peste 63 de limbi. A șaptea și ultima carte din seria Harry Potter, Harry Potter și Talismanele Morții, a fost lansată pe data de 21 iulie 2007. Editorii au anunțat un record de 12 milioane de exemplare vândute în Statele Unite ale Americii, pentru prima ediție.

Succesul romanelor sale a făcut-o pe Rowling cea mai bogată scriitoare din istorie. Versiunile în limba engleză ale cărților au fost publicate de către Bloomsbury în Regatul Unit, Scholastic Press în Statele Unite, Allen & Unwin în Australia și Raincoast Books în Canada.

The shining - Stephen King

Al treilea roman al lui Stephen King, “Shining”, are un stil diferit fata de precedentele, axandu-se mai mult pe naratiune, in special din punctul de vedere al lui Danny, fiul unui profesor concediat din cauza problemelor cu alcoolul.  Participa destul de des la naratiune si mama baiatului, Wendy, dar si tatal, Jack Torrance.
Acesta din urma primeste un loc de munca pe postul de ingrijitor la un hotel pe perioada de iarna, iar sotia si fiul accepta sa se mute alaturi de el pentru a-i controla nevoia de bautura.
King a scris foarte mult si din punctul de vedere al lui Danny, desi este deosebit de dificil sa se pastreze autenticitatea si interesul fata de carte cand totul este expus prin prisma unui copil, insa prin aceasta a reusit sa faca lectura si mai placuta, deoarece ii ofera cititorului matur ocazia sa isi reaminteasca in ce fel gandeste un om la varsta de cinci ani. Dar, pentru faptul ca Danny era un copil talentat si evoluat pentru varsta lui, naratiunea nu este deosebit de diferita fata de cea din partea altor personaje.
Un hotel sinistru cu personalitate proprie, care are puterea de a manipula atat vii cat si mortii in propriile interese, este motivul de la care tot infernul familiei incepe, dar si problemele personale ale familiei inrautesc situatia, gen vulnerabilitatea lui Jack fata de alcool, foarte bine speculata de fantomele care il posedau treptat.
Crimele oribile din trecut care revin la viata prin fantomele care bantuie hotelul, faptul ca Danny avea capacitatea de a intra in contact cu ele dar nu vroia sa se afle acest lucru din dorinta de a nu-i rata tatalui sau sansa de a se reabilita, felul agresiv in care acestea au pus stapanire pe Jack si l-au determinat sa isi puna familia in pericol dar si alte elemente supranaturale, fac din “Shining” o lectura infricosetoare prin povestea sa, la aceeasi maniera cu care Stephen King si-a obisnuit cititorii, atat prin “Carrie” si “Salem’s Lot”, dar si prin operele ce au urmat.
Ingenioasa ecranizare de către Stanley Kubrik a romanului omonim a lui Stephen King a adus faimă durabilă atât scriitorului, cât şi regizorului şi l-a propulsat pe Jack Nicholson printre superstarurile Hollywoodului. 

Frank Herbert's Dune

Considerata ca fiind una din cartile de referinta pentru Science Fiction-ul mondial, “Dune” de Frank Herbert, poate trece mai degraba pentru multi ca cea mai buna carte din istoria acestui gen.
Prima din sase volume, Dune isi are actiunea in viitorul indepartat, intr-un Imperiu feudal interstelar in care taxele planetare sunt colectate de casele nobiliare, care, la randul lor, sunt subordonate Casei Corrino.
Cartea spune povestea tanarului Paul, descendent al Casei Atreides si a acceptarii familiei sale de a prelua controlul asupra planetei Arrakis, singura sursa de “mirodenie”, cea mai cautata substanta din universul Dune. Povestea se continua cu frustrarea umana datorata luptei mai multor forte din Imperiu pentru posesia planetei Arrakis (Dune dupa denumirea populara) si a mirodeniei de pe ea.
Intreaga roialitate are la randul ei un lider, si anume Imparatul Padisah Shaddam IV, care, ajuns in postura de a se teme de evolutia brusca a popularitatii tatalui lui Paul, Leto Atreides, decide sa distruga aceasta familie. Deoarece un atac evident ar fi unit restul familiilor nobiliare impotriva sa, acesta decide sa speculeze vechea si binecunoscuta ura dintre Casa Atreides si Casa Harkonnen.
Plina de substarturi politice si sociale de genul referintelor cu caracter islamic, reflectate de exemplu in numele anumitor personaje, nevoia de un supererou, discriminarea femeilor, religie, caderea marilor puteri sau aspecte legate pur si simplu de ecologie, aceasta carte are multe corespondente in societatea din ziua de astazi.
De asemenea, vorbeste despre framantari sufletesti, putere, lupta pentru supravietuire, adaptare, despre a fi de unul singur, tradare, pericol, curaj, razboi si nu in ultimul rand dragoste, ceea ce o transforma dintr-o lectura aparent detasata de notiunea de “uman”, intr-una cu si despre oameni si tipologii de caractere puse in varii situatii.
Dune a avut o influenta enorma asupra oamenilor, fiind o inspiratie pentru alti scriitori, pentru filme (din care se remarca Star Wars), jocuri video sau benzi desenate.
Este o carte deosebit de complexa dar in acelasi timp usor si placut de citit, devenita in timp un aspect de cultura generala, nu numai o piesa de rezistenta pentru iubitorii genului SF.

Maitreyi - M. Eliade

Publicat in anul 1933, romanul „Maitreyi” reprezinta o poveste de iubire incarcata de exotism, mister si lirism, un roman semi-autobiografic, in care Mircea Eliade ofera literaturii romane o fata a eternului feminin necunoscuta pana la acel moment.

„Maitreyi” are la baza o experienta personala a autorului, continand chiar pagini din jurnalul intim al acestuia. Eliade foloseste tehnica confesiunii, opera sa fiind, in acelasi timp, un roman erotic si unul initiatic.

Odata cu magia revelatiei iubirii pentru tanara poeta Maitreyi Devi, Alan, alter-ego-ul lui Eliade, are si revelatia unei lumi noi si misterioase, India coloniala. Aceasta lume ce i se deschide in fata ochilor este mai veche si mai plina de traditii decat orice si-ar fi putut imagina tanarul.

Maitreyi, la randul sau, exercita o fascinatie irezistibila asupra cititorului. Aceasta copila-poet poseda o intelepciune straveche, izvorata dintr-o cultura cu accente panteiste, in care iubirea pentru un copac sau pentru o floare nu pare nefireasca nimanui, cu exceptia tanarului european. Fata apare, prin ochii lui Alan, ca un amestec de inocenta si frivolitate, de intelepciune si naivitate, intrigandu-l, provocandu-l permanent sa isi doreasca sa afle cat mai mult din taina ce o invaluie.

Povestea de iubire este emotionanta, profunda, pasionala si aproape mistica. Este una dintre acele iubiri nemuritoare ce se intalnesc o data in viata, si care isi marcheaza protagonistii pentru totdeauna. O dovada in acest sens o constituie aparitia, dupa 42 de ani, a romanului „Dragostea nu moare”, scris de Maitreyi Devi, insasi eroina romanului lui Eliade.

Ma numesc Rosu - Orphan Pamuk

Un roman de mare clasa, scris de un autor desavarsit, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura, “Ma Numesc Rosu” redefineste notiunea de captivant.
In el se impleteste filosofia cu trairea umana. Arta si crima, frumusetea si grotescul, saracia si bogatia, sunt atat de migalos prezentate incat, mai mult decat alte carti, are capacitatea de a transpune total cititorul in universul lecturii. Poate atat de migalos incat personajele si evenimentele se invart in jurul miniaturalistilor din Istambul, la sfarsit de epoca otomana, expuse atat de evocativ incat se poate simti mirosul de cafea proaspata sau de vopsea din scolile de arta.

Orhan Pamuk nu a descris maiestruos doar cadrele, ci si sentimentele umane si, mai mult decat atat, le-a oferit personajelor ocazia de a-si expune punctul de vedere asupra situatiei, naratiunea fiind facuta, pe capitole alocate, de fiecare dintre personaje si perspectivele lor.
Naratiune care apare chiar si din prisma unui caine, a unui cal sau a unui copac, totul pentru a umple orice urma de lipsa in portretul unui Istambul al secolului XVI.

Povestea se refera la un grup de tineri miniaturalisti, cu micile lor framantari si la uciderea misterioasa a unuia dintre ei, Elegand Effendi, personaj care, desi mort, isi are in continuare partea sa de naratiune. Desi la inceput are un ritm lent si un cerc restrans de situatii, dupa o anumita cantitate de fapte si informatii acumulate se releva portretul de ansamblu al intregului Istambul la granita culturala dintre Orient si Occident, cu tipare de personalitate specifice, obiceiuri, intalnirea cu noul, de genul incantarea sau reticenta fata de “nou-aparutele” si “ale diavolului” cafenele.

Dragostea si elementele sale romantice intr-o lume musulmana nu lipsesc din acest roman, precum nici misterul care planeaza nu numai asupra crimei, ci se gaseste intr-o mai mare sau mai mica masura in aproape fiecare abordare a povestirii.  Este o triada magnifica – dragoste, mister si arta.

Intr-adevar, cea din urma este elementul cheie al acestei carti. Pe baza ei se fac dezbateri, de la cele mai simple la cele profund filosofice, se discuta mult despre ce inseamna adevarata arta si tot ea se imbina si cu restul elementelor romanului, cum ar fi teama miniaturalistilor de a orbi in timp sau ierarhizarea din cadrul acestor bresle.

Romanul “Ma Numesc Rosu” exceleaza prin placerea de a fi citit, claritatea cu care prezinta frumusetea orasului si facilitatea cu care poate sa induca cititorului identificarea cu personajele. O lectura pe cat de laborioasa, pe atat de fascinanta.

Imparatul Mustelor - W. Golding

Imparatul Mustelor este un roman alegoric scris de castigatorul Premiului Nobel, William Golding. Se pune in discutie esecul culturii create de om, luand ca exemplu un grup de tineri britanici ramasi pe o insula, si care incearca sa se guverneze singuri, insa cu efecte devastatoare.

Tematicile bazate pe vechile subiecte contoversate legate de natura umana si propria bunastare versus tot ceea ce este comun au pus aceasta carte pe locul 68 in anii ’90 in topul cartilor dorite a fi scoase din scoli sau cenzurate.

Publicat in 1954, Imparatul Mustelor a fost primul roman al lui Golding, si, desi nu a fost prea bine vazut la inceput – vanzandu-se doar trei mii de copii in Statele Unite – acesta a devenit bestseller pana la finele anilor ’60. Dupa aceasta carte s-au facut chiar doua ecranizari, una in 1963 si una un 1990.

Desi aceasta carte a fost scrisa in timpul Razboilui Rece, evenimentele par a se intampla in mijlocul celui de-al doilea razboi mondial. Tinerii care constituie subiectul de suprafata provin dintr-o scoala din Marea Britanie. Unii dintre ei sunt pur si simplu studenti, pe cand altii apar deja ierarhizati. La nivel alegoric, tema centrala este bazata pe impulsurile conflictuale parte a civilizatiei. A trai in pace dupa legi si a avea in acelasi timp dorinta de putere.

De asemenea, apare si tensiunea dintre gandirea de grup si cea individuala, dintre reactiile rationale si cele emotionale si dintre moralitate si imoralitate.

Felul in care aceste lucruri functioneaza si ce aplicabilitate au, si cum oamenii considera ca ar avea acestea vreo influenta, formeaza subtextul romanului Imparatul Mustelor.

Cartea, cel mai bun prieten

Multi spun ca ochii sunt oglinda sufletului. Eu sunt de alta parere. Cartile cu siguranta pot fi oglinda sufletului. Indiferent de cum este afara, o zi torida de vara, o primavara timpurie, frunze aurii presarate prin parc sau fulgi de nea ce creeaza o imagine paradisiaca, ploaie si vant, daca ai o carte ce te pasioneaza totul e minunat. Ele, cartile iti pot induce o stare. Poti evada din cotidian, in trecut sau viitor.